miercuri, 17 noiembrie 2010

Somajul - "Maladia" secolului 21


Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiile tuturor tarilor.

Notiunrea de somaj provine de la cuvantul “chomage” din limba franceza, la randul sau preluat din limba greaca “cauma” care insemna “caldura mare” din cauza careia se intrerupea orice activitate.

Se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca.

Someri sunt toti cei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intregime, numai in anumite momente ale dezvoltarii economice.

Conform “Biroului International al Muncii” este somer orice persoana care are mai mult de 15 ani si indeplineste concomitent urmatoarele conditii:
l-este apt de munca;
l 
-nu are loc de munca;
l 
-esta disponibil pentru o munca salariata;
l 
-cauta un loc de munca.

Caracteristicile SOMAJULUI

Nivelul la care a ajuns, ceea ce se poate exprima:
na)absolut, ca numar al somerilor;
nb)relativ, ca rata a somajului, calculata sub forma raportului procentual dintre numarul somerilor si populatia ocupata, iar alteori ca raport inre numarul somerilor sipopulatia activa sau disponibila.
Intensitatea cu care se manifesta, daca presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii (somaj total) sau numai diminuarea activitatii depuse cu scaderea duratei saptamanii de lucru si scaderea corespunzatoare a salariului (somaj partial).
Durata, perioada de la momentul pierderii locului de munca sau diminuarea activitatii depuse pana la reluarea normala a muncii.
Structura sau componenta pe categorii de varsta, nivel de calificare, sex, rasa etc.
  • lDupa nivel
- absolut – numar
- relativ - rata
  • lDupa durata
l 
  • Dupa structura : 
-rasa
l
l
l
l-sex
l-varsta
l-calificare
l-domeniu de activitate
l-grad de pregatire
 

Masuri de combatere

I.Masurile care se refera direct la someri sunt cele ce vizeaza organizarea pregatirii si calificarii lor, trecerea la noi forme de ocupare, reglementari juridice privind inscrierea , redierea sau plasarea somerilor. Programele de instruire reprezinta cea mai raspandita categorie de masuri pentru someri.
n
II.Masurile care privesc populatia ocupata au ca scop atat prevenirea somajului cat si reducerea acestuia prin crearea unor posibilitati de angajare.
n
Masura cea mai semnificativa, care se poate lua pe timp limitat se refera la “impartirea muncii” intre cei angajati si crearea astfel a unor noi locuri de munca.
n
În ansamblul teoriilor si politicilor anti-somaj un loc aparte îl ocupa acelea care pun pe primul plan principiile echitatii. Se pleaca, aici, de la ideea ca numarul de locuri de munca pe ansamblul economiei ca si timpul total de lucru, socotit în om-ore este dat si, de aici, solutia împartirii „echitabile” a acestui dat prin : reducerea orarului de lucru al celor care au „prea mult” pentru a „face loc” unor potentiali solicitatori, colaborat cu o gestiune mai buna a timpului total; reducerea duratei active de lucru; înlaturarea orelor suplimentare, pentru a crea posibilitatea noilor veniti.
n
O alta masura o reprezinta “programele speciale” de creare de locuri de munca care cuprind o gama vasta de actiuni (de exemplu: infiintarea de intreprinderi in “zonele defavorizate” unde rata somajului este peste media pe tara, acesto intreprinzatori acordandu-li-se o seri de facilitati daca angajeaza someri:credite cu dobanda mica de aproximativ 17.5% se acorda intreprinzatorilor care creeaza locuri de munca pentru someri etc).